Origini Îndepărtate

Cartomanții şi ocultiștii încearcă să descopere originile Tarotului în trecutul îndepărtat.
Se spune că știința hidrografiei se baza pe un alfabet în care zeii Erau litere, literele Erau idei, ideile numere, iar numerele Erau semne perfecte. Acest alfabet se presupune că datează din zilele lui Avraam, şi poarta faimosul nume de „Cartea lui Thoth”. Se spune că Moise, învățând din înțelepciunea Egiptenilor, l-a adus şi l-a dăruit poporului sau, cu condiția ca acesta să îl păstreze cu „secreta gelozie”. Aceasta înțelepciune se presupune că ar fi ajuns pana la noi în simbolistica Tarotului, deşi în forma alterata şi modificata de trecerea timpului.
O alta teorie este cea oferita de către faimosul cartomant Etteilla, care spune: „Pe o masa ori un altar în templul lui Ptah din Memphis, la înălţimea pieptului Magului Egiptean, se aflau, pe o parte o carte, ori o colecție de cărți, ori table din aur (Tarotul), iar pe de cealaltă parte un vas…”. În conformitate cu aceasta autoritate, denumirea Tarot deriva din cuvintele pur egiptene Tar, o cale; şi Ro, Ros, Rog, regal, prin combinarea acestora citindu-se „Calea Regala a Vieţii”.
Un scriitor din secolul al XVIII-lea, Contele de Gibelen spunea: „dacă s-ar ști că exista în zilele noastre o lucrare ce conţine lucrările egiptenilor antici, care a scăpat flăcărilor ce au devorat superba lor librărie şi care conţine cele mai pure doctrine ale lor asupra acestui excepțional de interesant subiect, toata lumea ar fi, fără îndoială, nerăbdătoare să dobândească secretele unei atât de valoroase lucrări….. Aceasta lucrare este formata din 78 de ilustrații.”
Contele de Gibelen se refera aici la „Cartea lui Toth” ori pachetul de cărți de Tarot. Un scriitor aplecat asupra subiectelor oculte (Macgregor Mathers) crede că titlul acestei cărți deriva din târu, un cuvânt egiptean care înseamnă „a cere un răspuns” sau „a consulta”; şi că cel de-al doilea „t” se adăugă pentru a evidenția genul feminin.
Papus”, în a sa „Cheie a Științelor Oculte” spune o poveste ciudata cu privire la motivul pentru care egiptenii au ajuns să îşi încredințeze secretele „Cărţii lui Thoth”. Când regatul era în pragul prăbușirii, preoții s-au întâlnit în conclav solemn pentru a decide ce mijloace să folosească pentru a-şi păstra secretele neatinse în epocile ce vor urma.
După multe deliberări s-a decis că cel mai bine ar fi să îşi încredințeze secretele unui lucru ce ispitește viciul din fiecare om, şi nu calităţile sale nobile, astfel a fost realizată „Cartea lui Thoth”.

Şi intr-adevăr, celor interesați în științele oculte, le este clar că multe mistere solemne se găsesc simbolizate acolo, explicația lor fiind nelalocul ei într-o carte destinata amuzamentului, precum este aceasta.